După ce m-am bucurat în semn de răsfăţ azi cu un minunat masaj cu pietre calde, aşa, de dimineaţă, am trecut drumul până la Iulius Mall să-mi cumpăr lentile de contact. Cum nu mai ştiam unde exact se află magazinul, am intrat în toate magazinele de ochelari pe care le-am văzut în faţa ochilor să întreb unde îl găsesc. Nici una dintre vânzătoare nu vrea să-mi spună unde găsesc concurenţa. „Ce răutate”, îmi spun. După ce îl găsesc şi-mi cumpăr repede ce am nevoie, merg spre Starbucks, să-mi cumpăr o cafea.
Mă aşez cuminţică la rând. În faţa mea o fată cu un căciuloi negru îndesat pe ochi şi geacă roz. O observ şi îi ascult comanda. Nu aud ce comandă, dar îi aud vocea caldă şi gesturile. Vorbeşte frumos cu vânzătorul şi râde cu acesta.
Ajung la rând şi plasez comanda. În timp ce aşteptăm amândouă să ne fie gata cafelele, mă priveşte cu căldură de sub căciuloiul ei negru şi îmi zâmbeşte. Îi zâmbesc înapoi. Îmi zâmbeşte mai larg cu toată faţa. Îi răspund cu un zâmbet cu toată faţa, ochii, şi inima de drag…. La plecare ne salutăm. O urmăresc zâmbind cum se îndepărtează cu cele două cafele în mânuţe.
Nu o cunosc. Nu mă cunoaşte. Şi totuşi pentru două secunde părea că ne cunoaştem de tare multă vreme. Şi ce simplu ne-am intersectat şi un zâmbet ne-a unit într-un salut. Mulţumesc fata cu geacă roz şi căciulă neagră!
Mi-ai luminat ziua!
Zâmbiţi ori de câte ori aveţi ocazia şi oricui. Şi da, zâmbiţi unor necunoscuţi. Şi uite cum
un simplu zâmbet îţi poate însenina ziua!