Ziua de ieri a fost cu şi despre îngeri. Exact aşa cum se aude. Noapte târziu după un binge-watching de HBO GO pe la 3 cum mi se derula în imagini toată seara, m-am gândit: cum să nu scriu eu despre asta?! Seara, am dat o fugă cu dl. D să-l ajut să aleagă un cadou de Secret Santa pentru o colegă de serviciu. Intrăm în magazin, alegem, cumpărăm. Apoi îmi spune că ar vrea să-i cumpere şi o carte şi intrăm la Cărtureşti. Îi arăt cu degetul 2 cărţi care mie mi se păreau faine şi pleacă cu una din ele spre casă de marcat. Eu fug repede spre decoraţiile de Crăciun. O minunăţie decoraţiile de Crăciun de la ei. În urmă cu vreo lună am cumpărat două figurine îngeri de pus în bradul de Crăciun şi o Snow Fairy ce va decora şemineul. Mi-au plăcut îngerii atât de mult încât i-am căutat şi online şi era stoc epuizat, iar la ei în magazin nu i-am mai văzut.
O întreb pe o domnişoară dacă mai au acei îngeri, încerc să-I explic cum arătau şi ce formă aveau. Ea drăguţă mă întreabă cod de bare, evident că nu-l ştiam, se dă de ceasu’ morţii cum să mă ajute, zice că merge să îi caute, în timp ce o colegă îi spune că trebuie sa plece acasă că i s-a terminat tura. M-am simţit prost, dar nu am replicat nimic, am apreciat efortul ei de a ajuta.
Ies din Cărtureşti şi intru din nou. Încerc să mă uit mai atentă poate îi zăresc. Şi cum mă uitam eu liniştită văd o figurină la fel doar că mai mare. Mă duc triumfătoare la ea cu figurina, caută pe stoc unde mai apăreau doi. Îi caută peste tot şi nu îi găseşte, ca într-un final să îi găsească în brăduţul din librărie. Am rugat-o să mi-I ducă la casă că îi cumpăr şi am mai comandat doi, aşa ca să am şase.
Triumfătoare ies din librărie şi îi spun lui D. că am primit ce mi-am dorit pentru că am perseverat. Haha
Ajunşi acasă ne punem să ne uităm la un serial fantastic cu lumi paralele pe care-l urmărim. La un moment dat deasupra unui personaj apare o lumină aurie şi D. zice: Ai văzut că avea un înger deasupra ei? Răspund că mie mi s-a părut că e praf (cuvânt din film), dar derulează înapoi şi zice: Ai văzut acum aripile?! Într-adevăr erau aripi de înger ce zburau deasupra capului ei.
Iar eu gânditoarea filosoafă găseşte de cuviinţă să întrebe: Oare noi de ce nu-i putem vedea pe îngeri? Iar dl. D zice: Nu-i putem vedea, dar îi putem simţi. Şi m-am gândit la cum îmi simt eu mereu îngerul păzitor stându-mi pe umărul drept, e un înger în miniatură şi poposeşte pe umărul meu drept. Aş fi curioasă voi simţiţi că Îngerii vă însoţesc mereu? Şi dacă da, unde credeţi că ei sălăşluiesc?